Importanta gadget-urilor in viata copiilor nostrii

Am ajuns si la cea de a doua tema printre temele propuse de voi pentru a fi dezbatute.

 

Inainte de toate trebuie sa va marturisesc ca fata mea are acces la smartphone-urile noastre (al meu si al sotului) pentru a se juca diverse jocuri care ii fac ei placere si o atrag atunci cand suntem in trafic in drum spre o locatie si extrem de rar, mai deloc acasa. De asemenea a primit sub forma de cadou, prea devreme in opinia mea (nu cred ca avea 4 ani impliniti), o tableta - pe aceasta o foloseste doar atunci cand plecam pe distante mai lungi (200 - 300 km cu masina sau 3000 si ceva de km cu avionul) fie pentru a se juca, fie pentru a viziona diverse desene animate.

 

Acum nu pot sa nu aduc in discutie si faptul ca am vazut parca prea multi copii, de diverse varste, cu tot felul de gadget-uri la purtator - in autobuz, pe strada, in parc etc. Oare e ok pentru ei sa le poarte precum le purtam si noi adultii, cu toate ca ei inca nu au maturitatea necesara sa inteleaga ce inseamna un gadget si care este scopul pentru care a fost el creat?

 

Un studiu al Kaiser Family Foundation facut in SUA din anul 2010 a scos in evidenta ca scolarii stateau, la acel moment, undeva la 7 ore si jumatate fie in fata televizorului, fie a calculatorului, a smartphone-ului sau a oricarui device digital - cu o ora si 17 minute mai mult decat se evidentiase intr-un alt studiu de acelasi fel facut cu 5 ani inainte, deci in 2005.

 

Chiar si copilasii mici, cu varsta de pana in 2 ani, au o medie de vizionare in fata televizorului de 2 ore, cu toate ca Academia Americana de Pediatrie (AAP) recomanda privarea totala de orice fel de ecran pana la varsta de 2 ani.

Acum daca expunerea copiilor nostri la astfel de stimuli tehnologici e benefica sau nu este o chestie de perspectiva, mult mai important fiind sa cautam sa gasim echilibrul intre tehnologie si metodele traditionale de joaca si invatare.

 

Urmarind modul in care copiii s-au adancit din ce in ce mai mult in lumea media interactiva, cercetatorii au descoperit ca exista o legatura directa intre timpul petrecut in fata oricarui device si obezitate, dificultate in focusarea pe activitati, inabilitatea de a-si face prieteni in lumea reala, imaginatie scazuta, performante academice scazute si agresivitate crescuta. Mai mult decat atat faptul ca ei nu isi mai folosesc timpul liber pentru a se juca in lumea reala a scazut extrem de mult creativitatea - aspect extrem de important in dezvoltare. Cu toate acestea nu s-au facut studii de natura longitudinala pentru a vedea cum influenteaza pe termen mediu si lung utilizarea intensa timpurie a gadget-urilor.

 

Tehnologia in sine nu creeaza probleme, sa fim seriosi - specia umana a evoluat extrem de mult datorita dezvoltarii tehnologiei - important este sa ne dam seama cum o putem utiliza eficient. Asa cum suntem atenti la ce mananca sau beau copiii nostri, tot la fel de atenti trebuie sa fim si la alegerea materialelor media pe care le introducem in viata lor, si asta fara a pune pe un plan secundar temele de efectuat acasa, activitatile fizice, timpul petrecut in familie sau cu prietenii etc.

 

Tot ceea ce ofera un program pe computer, o aplicatie pe telefon sau un program la TV poate fi sumarizat intr-un singur cuvant - continut. Un program bine structurat poate imbunatati abilitatile literare, matematice etc. indiferent de modalitatea sub care este livrat. Ar fi de dorit ca aceste programe sa fie create in functie de stagiile de dezvoltare ale copiilor si sa fie cat mai simple, sa aiba caractere pe care copiii sa le placa, sa fie multe repetitii ale subiectului din cadrul programului etc. 

 

Ar fi intelept din partea noastra, a parintilor, sa evitam expunerea copiilor nostri la programe media care starnesc frica sau violenta sau la cele de natura comerciala, intrucat copiii cu varste mai mici de cea de 7 ani nu pot face intotdeauna diferenta intre real si imaginar.

 

Si totusi, ce putem face concret pentru a nu ne "pierde" copiii in lumea virtuala?

1. Fii tu insuti un exemplu pentru copilul tau - nu mai lasa televizorul pornit cu orele, chiar si atunci cand nimeni nu se uita la el; nu iti mai lua smartphone-ul la masa etc. - incearca sa te limitezi si tu in a folosi gadget-urile atunci cand aveti timp liber de petrecut in familie

2. Concediaza-ti "bona electronica" - cu totii avem o viata poate prea incarcata in secolul in care traim, insa a-i permite copilului sa se "piarda" in lumea media doar pentru ca noi avem foarte multe treburi de facut si nu mai avem rabdare si pentru "copilarille" lor nu e corect pentru el - avem datoria morala fata de copiii pe care noi ni-i i-am dorit (nu au ajuns in vietile noastre pur si simplu) sa ii ingrijim (indiferent de forma pe care o intruchipeaza grija)

3. Sa dezvoltam comportamente sanatoase de vizitare a mediului media de cat mai devreme in viata copiilor nostri - 20 - 30 minute de 2 ori pe zi in fata oricarui gadget este de ajuns
 

4.Sa intelegem cum poate ajuta tehnologia in procesul de invatare - Google este cea mai mare "carte" de informatii care a fost vreodata inventata - e bine sa o studiem (are toate informatiile la un loc), dar e de asemenea important sa dezvoltam pe marginea informatiilor care se regasesc acolo si abilitatile de gandire critica

5. Sa fim sceptici - daca un anumit program se auto-prezinta ca fiind educational, aceasta informatie nu este neaparat adevarata - cautati recomandari solide pentru a vedea daca este educational sau nu

 

Vaccinurile - un must have in viata copilului?

 

Asa precum bine stiti, zilele trecute v-am provocat sa alegeti o tema de discutie pentru urmatorul articol. Au fost mai multe idei, le voi dezbate pe toate, insa incep azi cu o tema extrem de controversata in secolul nostru - vaccinurile la copii - pericol sau necesitate?

 

Cu totii ne dorim tot ce e mai bun pentru copiii nostri. Acordam o importanta crescuta scaunelor de masina, a diferitelor sisteme de siguranta pe care le folosim in casa etc. Printre multitudinea de aspecte, actiuni, dispozitive etc. le care le avem la dispozitie pentru a ne proteja copilul se afla si vaccinurile.

 

In Romania exista o schema obligatorie de vaccinare pusa la dispozitie de Ministerul Sanatatii, care imunizeaza copilul impotriva mai multor boli, dupa cum urmeaza: tuberculoza, anti diftero - tetano - pertussis, anti poliomelita, anti haemophilus influenzae B (bacterie care conduce la aparitia meningitei), antihepatita B, anti rujeola, rubeola, oreion. Se ofera mai multe doze de vaccin pana la varsta de 14 ani impotriva acestor boli. Probabil multi dintre noi se intreaba daca aceste vaccinuri se fac si in restul Europei sau in restul lumii. Ei bine, eu ma voi raporta mai departe doar la Europa, si va voi oferi detalii despre acest aspect.

Pe site-ul Centrului European pentru Prevenire si Control al Bolilor (ECDC) exista date disponibile referitoare la toate vaccinurile care se administreaza in Europa. In momentul de fata se efectueaza vaccinul impotriva tuberculozei in majoritatea statelor membre, cu exceptia tarilor precum: Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Islanda, Italia, Olanda, Slovacia, Spania. Totodata va relatez si faptul ca Romania are, de departe, cele mai multe cazuri de tuberculoza raportate din intreaga Uniune.

In ceea ce priveste vaccinurile anti diftero - tetano - pertussis, anti poliomelita, anti haemophilus influenzae B si anti rujeola, rubeola, oreion, acestea se regasesc in schemele de vaccinare ale tuturor statelor membre UE. Atunci cand vine vorba de cel impotriva hepatitei B, si acesta se regaseste in schemele tuturor statelor membre, cu exceptia Islandei.

 

Fiecare vaccin are o doza specifica de substante pentru a imuniza copilul de boli, iar cea mai controversata substanta, thimerosal - ul, a fost subiectul multor studii, discutii, cercetari in ceea ce priveste relatia directa dintre aceasta si aparitia autismului. In unul dintre articolele mele trecute am facut o recomandare de vizionare a unui video speech care face referire clara la relatia dintre cele doua variabile (este vorba despre articolul cu autismul) - exista dovezi clare ca nu exista nicio relatie directa intre aceste doua variabile. Cu toate acestea, aceasta substanta fie a fost scoasa si inlocuita cu o alta in retetele de vaccin create, fie a fost semnificativ diminuata, si asta incepand cu anul 2001.

Ei bine, va impartasesc si informatia conform careia printre aceste vaccinuri exista cateva care au in compozitie si bacteria vie impotriva careia lupta practic vaccinul, unul dintre ele fiind vaccinul anti rujeola, rubeola, oreion - acelasi care la nivel mondial este in continuare dezbatut ca fiind in relatie directa cu aparitia autismului. Studiile longitudinale au scos in evidenta faptul ca exista un numar infim de cazuri in care populatia se imbolnaveste de aceste boli dupa administrarea vaccinului, insa intr-o forma a bolii foarte atenuata (si acest lucru se intampla doar pe terenul unui sistem imunitar scazut), iar asta este unul dintre motivele pentru care se recomanda parintilor sa isi aiba copilul in evidenta unui medic pediatru, acesta putand monitoriza constant starea de sanatate a acestuia, iar in cazul in care se ajunge la concluzia ca piticul are un sistem imunitar scazut, se poate alege varianta de a nu administra vaccinul, insa decizia trebuie sa apartina parintilor.

 

Mai mult decat atat, in prezent in Romania mai exista boli care in alte parti ale lumii nu mai exista - cum ar poliomelita (in Statele Unite aceasta bola a fost eradicata complet, si asta datorita vaccinarii).

 

Trebuie de asemenea mentionat ca in toate studiile despre vaccinuri publicate pana in prezent in lume se vorbeste despre reactii adverse dintre cele mai diverse - fiecare vaccin poate avea si reactii adverse, insa aceste reactii sunt prezente in procente extrem de mici.

Stiu ca exista multi care contrazic si aleg sa nu administreze vaccinuri copiilor lor - din varii motive. Legat de acest aspect pot sa va asigur ca exista stipulat in declaratia promovarii drepturilor pacientilor in Europa ca orice pacient poate alege sa refuze sau sa opreasca orice tip de interventie medicala, urmand ca, de la caz la caz, in functie de legislatia tarii in care traieste, sa isi asume "consecintele" care vin o data cu luarea acestei decizii (iar in acest sens recomand tuturor celor care au luat sau iau o astfel de decizie, sa se informeze in legatura cu legislatia in vigoare in ceea ce priveste administrarea / neadministrarea vaccinurilor).

 

Fiica mea a urmat pana in prezent schema obligatorie de vaccinare propusa de statul roman si va impartasesc ca in toti acesti 5 ani frumosi din viata sa nu a suferit de niciuna dintre bolile impotriva carora lupta vaccinurile.

 

Exista si o schema optionala de vaccinare disponibila la nivel national - aceasta cuprinde, pe langa schema obligatorie, cateva vaccinuri in plus - impotriva rotavirusului, a varicelei, a otitei medii acute provocate de Streptococcus pneumoniae, impotriva hepatitei A, a infectiilor pneumococice, impotriva meningitei cerebrospinale. Ei bine, dintre toate aceste boli amintite va impartasesc ca fata mea a suferit doar de varicela - fiind o boala extrem de contagioasa, m-am imbolnavit si eu de aceasta boala (intrucat nu am avut "parte" de ea cand am fost mica). 

 

Ca si incheiere va invit pe toti sa va raspundeti voi insiva la intrebarea din titlu, dupa ce v-ati integrat informatiile expuse mai sus.

 

 



Controversata clasa 0

 

Anul acesta, peste aproximativ 1 luna, fiica mea implineste 5 ani frumosi de viata. In septembrie am putea (daca noi dorim si daca ea reuseste sa treaca testele psihosomatice) sa o inscriem in clasa 0. In jurul acestui subiect am auzit atat de multe pareri, fie venite din partea parintilor care se regasesc in aceeasi situatie ca noi, fie venite din partea cadrelor didactice din invatamantul primar care au luat sau nu deja contactul cu clasa 0, incat am decis sa ma documentez pe marginea acestui subiect - daca e bine sau nu ca un copil de 5 ani si jumatate sa inceapa ciclul primar de invatamant.

 

Am descoperit un raport al AECEA (Education, Audiovisual and Culture Executive Agency) - department component al structurii departamentelor Uniunii Europene - din noiembrie 2014 care descrie pe larg sistemele educationale europene pentru anul 2014 - 2015. In cadrul acestui raport au fost incluse 44 state, pentru fiecare stat fiind descris sistemul propriu educational. Ei bine, in cadrul acestui raport, am observat urmatoarele:

- scoala primara incepe la varsta de 6 ani in tari precum Belgia, Republica Ceha, Romania, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Franta, Italia, Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Islanda, Liechtenstein, Luxembourg, Norvegia, Muntenegru, Olanda, Polonia

- exista tari unde scoala primara incepe chiar mai devreme de varsta de 6 ani, si anume de la 5 ani, dupa cum urmeaza: Grecia, Croatia, Cipru, Letonia, Ungaria, Malta, UK, Bosnia Hertegovina

- mai exista si tari unde ciclul primar incepe de la varsta de 7 ani - Bulgaria, Estonia, Lituania, Finlanda si Suedia (aceste 2 tari sunt singurele din Europa care au o schema diferita de invatamant fata de restul tarilor membre)

 

Se poate observa din cele descrise mai sus ca in majoritatea statelor membre UE ciclul primar de invatamant incepe de la varsta de 6 ani. Totodata stiu ca multe dintre acestea sunt lideri europeni,altele mondiali, in ceea ce priveste sistemele educationale oferite. Exista astfel posibilitatea ca aderarea tarii noastre la un astfel de plan de invatamant adoptat la nivel european sa creasca sansele de reusita in viata ale copiilor nostri, si asta nu neaparat pe teritoriul tarii noastre, ci poate chiar pe teritoriul uneia dintre tarile enumerate mai sus, tari ce sunt aliniate la un standard international ok de supravietuire.

 

In restul lumii ciclul primar incepe fie la varsta de 5 ani (SUA, Noua Zeelanda, Australia), fie intre 6 - 7 ani (in China, Canada, Rusia, Japonia, India).

 

Ei bine, dat fiind faptul ca fata mea in septembrie va avea 5 ani si jumatate (situandu-se practic intre 2 sisteme educationale frecvent practicate la nivel mondial) cred ca ii voi da sansa sa incerce o lume noua, ce ii va deschide noi orizonturi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Cat e de important sa petreci timp cu copilul tau?

 

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris...si asta pentru ca saptamana trecuta fiica mea a fost in vacanta intersemestriala...ca majoritatea copiilor vostri.

 

Cand ea e acasa incerc sa imi focusez toata atentia si energia inspre ea - iar asta se traduce prin vizionare de desene animate impreuna, jucat (cu orice - creativitatea ei o depaseste cu mult pe a mea), citit povesti, plimbat, gadilat etc. Intotdeauna am simtit ca e extrem de important sa fiu acolo pentru ea, pentru cand are nevoie de mine sau de aprobarea mea. Sotul meu imi spune de multe ori ca eu traiesc in jurul ei, ca doar ea e importanta in viata mea...nu e adevarat, dar e adevarat ca sunt acolo pentru ea oricand ma cheama.

 

Si uite asa, pornind de la gandurile sotului meu, precum si de la instinctele mele care ma indeamna sa fac sau sa nu fac lucruri in viata, am ajuns la subiectul articolului de azi - cat e de important sa petreci timp cu copilul tau.

 

Cercetatorii care au studiat acest aspect au concluzionat ca a petrece timp cu copilul tau este cel mai mare imbold pentru increderea in sine pe care il poti oferi copilului tau. Ii ajuti sa castige incredere in ei si, in acelasi timp, le transmiti mesajul ca sunt pretuiti, iubiti si importanti. Totodata daca petreci timp cu copilul tau ai oportunitatea de a-i transmite in mod eficient valori ce sunt importante pentru familia in care traiti. Prin intermediul fiecarei activitati pe care o intreprindeti impreuna aveti sansa sa comunicati, iar astfel puteti sa aflati mai multe despre interesele lor, dar si mai important, le creati lor mediul necesar pentru a pune intrebari dintre cele mai diverse sau pentru a-si exprima emotii dintre cele mai diverse in legatura cu oameni, relatii, experiente de viata etc. 

 

Pe langa toate aceste idei, trebuie mentionat si faptul ca e important pentru copil sa petreaca timp cu intreaga familie - adica si mama, si tata. Ar fi de dorit sa ne focusam pe gasirea acelor activitati de familie care sa faca placere tuturor - masa in familie, vizionarea unui desen animat in familie, plimbari, excursii de weekend etc. Toate aceste experiente vor ramane in memoria copilului pana la maturitate, starnind peste ani si ani emotii pozitive puternice.

Stiu ca majoritatea dintre noi avem o viata extrem de ocupata de dimineata de la 7 - 8 (poate 6) pana spre seara (17-19, poate si mai tarziu). Cu toate acestea, va recomand cu drag ca atunci cand sunteti acasa cu piticul vostru, nu sa traiti pentru el sau prin el, ci doar sa fiti acolo atunci cand va cheama.